Angiografia cu fluoresceină (AFG) este o investigație oftalmologică utilizată pentru evaluarea vaselor și a circulației sangvine la nivelul retinei. La Centrul „Microchirurgia Ochiului” din Chișinău, investigația se efectuează la indicația medicului oftalmolog.

Durata investigației: aproximativ 20–30 de minute
Preț: conform listei actualizate de prețuri
Locație: Centrul „Microchirurgia Ochiului”, Chișinău

Când medicul recomandă AFG

În unele cazuri, examinarea obișnuită a fundului de ochi nu este suficientă pentru a stabili cauza modificărilor de vedere. Unele tulburări ale circulației sangvine la nivelul retinei, vasele nou formate sau zonele de scurgere a lichidului pot rămâne neobservate în cadrul investigațiilor standard.

În astfel de cazuri, medicul oftalmolog poate recomanda angiografia cu fluoresceină (AFG) — o investigație care permite evaluarea detaliată a stării vaselor retinei și oferă informații suplimentare pentru stabilirea diagnosticului și alegerea strategiei de tratament.

Ce este angiografia cu fluoresceină

Angiografia cu fluoresceină este o metodă de examinare a vaselor retinei.

În timpul procedurii, se administrează intravenos fluoresceina, o substanță utilizată pentru diagnostic. În câteva secunde, aceasta ajunge în vasele ochiului, după care medicul realizează o serie de imagini ale fundului de ochi.

Imaginile obținute permit evaluarea circulației sangvine, identificarea zonelor cu alimentare deficitară cu sânge, a vaselor nou formate, a locurilor de scurgere a lichidului și a altor modificări care pot să nu fie vizibile în timpul unei examinări obișnuite.

În ce afecțiuni poate fi recomandată AFG

AFG este utilizată pentru diagnosticul și monitorizarea diferitelor afecțiuni ale retinei. Investigația poate fi recomandată în cazul:

• degenerescenței maculare legate de vârstă;
• retinopatiei diabetice;
• trombozei vaselor retiniene;
• corioretinopatiei seroase centrale;
• miopiei forte complicate;
• afecțiunilor vasculare ale retinei;
• suspiciunii de formare patologică a unor vase noi.

De asemenea, AFG poate fi utilizată pentru monitorizarea eficienței tratamentului.

Ce poate evidenția AFG

Investigația îl ajută pe medic:

• să identifice modificările care nu pot fi evaluate prin examinarea obișnuită a fundului de ochi;
• să determine zonele în care circulația sangvină la nivelul retinei este afectată;
• să identifice locurile de scurgere a lichidului din vase;
• să identifice vasele de sânge formate anormal;
• să determine cât de extins este procesul patologic;
• să evalueze activitatea bolii;
• să aleagă cea mai potrivită strategie de tratament și să monitorizeze rezultatele tratamentului.

Cum se desfășoară investigația

Procedura cuprinde, de regulă, mai multe etape:

1. Medicul dilată pupila cu ajutorul unor picături oftalmice speciale.
2. Se administrează intravenos fluoresceina.
3. După câteva secunde, se realizează o serie de imagini ale fundului de ochi.
4. După finalizarea investigației, medicul evaluează imaginile obținute și, dacă este necesar, oferă recomandări ulterioare.

Este necesară pregătirea?

De regulă, nu este necesară o pregătire specială.

Înainte de investigație, informați obligatoriu medicul dacă:

• ați avut anterior reacții alergice la fluoresceină sau la alte medicamente;
• sunteți însărcinată sau credeți că ați putea fi însărcinată;
• alăptați;
• suferiți de boli cronice;
• administrați în mod constant medicamente.

După dilatarea pupilelor, vederea poate rămâne încețoșată o perioadă. De aceea, este recomandat să veniți împreună cu o altă persoană sau să evitați conducerea automobilului până la restabilirea completă a vederii.

Pot apărea senzații neplăcute?

Majoritatea pacienților tolerează bine investigația.

În timpul administrării fluoresceinei poate apărea, pentru scurt timp, o senzație de căldură sau un gust metalic în gură. Unii pacienți pot avea greață, iar mult mai rar pot apărea vărsături. De regulă, aceste manifestări dispar de la sine în câteva minute și nu necesită tratament.

După investigație, pielea poate căpăta o ușoară nuanță gălbuie, iar urina poate căpăta o culoare galbenă intensă sau portocalie. Acest lucru este cauzat de eliminarea naturală a fluoresceinei din organism și, de regulă, dispare în decurs de una sau două zile.

Există contraindicații și riscuri?

Angiografia cu fluoresceină presupune administrarea intravenoasă a fluoresceinei, de aceea investigația are contraindicații și poate fi însoțită de reacții adverse.

De regulă, AFG nu se efectuează în cazul unei alergii la fluoresceină. Posibilitatea efectuării investigației în timpul sarcinii, precum și în alte situații în care trebuie evaluate riscurile posibile și beneficiile așteptate, este stabilită individual de medic.

În cazuri rare, pot apărea reacții alergice de diferite grade de severitate, inclusiv reacții grave. Din acest motiv, investigația se efectuează într-o instituție medicală în care, la nevoie, pacientului îi poate fi acordată asistență medicală de urgență.

Dacă alăptați, informați obligatoriu medicul înainte de investigație. Dacă este necesar, acesta va oferi recomandări individuale privind alăptarea după procedură.

Întrebări frecvente

Este dureroasă angiografia cu fluoresceină?

Procedura propriu-zisă nu este, de regulă, dureroasă. Disconfortul poate fi legat de injecția intravenoasă obișnuită.

Poate fi înlocuită AFG cu o altă investigație?

În unele cazuri, medicul poate recomanda Angio-OCT (OCTA) — o investigație a vaselor retinei fără administrarea intravenoasă a unui colorant.

AFG și Angio-OCT oferă informații diagnostice diferite și nu se pot înlocui întotdeauna reciproc. Metoda necesară în fiecare caz este stabilită de medicul oftalmolog după examinarea și evaluarea stării retinei.

Când vor fi gata rezultatele?

În multe cazuri, medicul poate evalua preliminar imaginile imediat după investigație. Concluzia finală și recomandările ulterioare sunt oferite pacientului după ce medicul oftalmolog analizează rezultatele.

De ce medicul decide dacă este necesară AFG

AFG nu este recomandată tuturor pacienților. Decizia privind necesitatea investigației depinde de starea retinei, de rezultatele examinării și de informațiile diagnostice suplimentare de care medicul are nevoie.