“Microchirurgia ochiulu”- Un pas nou în examinarea topografiei corneei cu camera Scheimpflug
În oftalmologia contemporană, este extrem de dificil de stabilit gradul de dezvoltare a maladiei și de prescris o metodă de tratament corectă fără aparataj special. Unul dintre astfel de aparate specializate este topograful cornean. Acesta permite scanarea în câteva secunde a întregii suprafețe a corneei, măsurarea topografiei suprafeței anterioare și posterioare a acesteia, a capacității de refracție în fiecare punct, dar și depistarea primelor semne de keratoconus – o maladie cronică care conduce la subțierea și perforarea corneei.
Topografia se folosește pentru efectuarea screening-ului în rândul pacienților potențiali ai centrelor de chirurgie refractivă, înainte de planificarea intervenției chirurgicale în keratotomia astigmatică, diagnosticul precoce al stărilor cu pericol de dezvoltare a ectaziei corneene, evaluarea astigmatismului neregulat, precum și pentru dezvoltarea metodelor noi de chirurgie refractivă și selectarea lentilelor de contact de anumit tip.
Topograful este computerizat și dotat cu un software analitic pentru cartografierea corneei, precum și pentru evaluarea cantitativă și calitativă a modificărilor reliefului acesteia. Și în ultimii ani, această metodă începe să se numere printre procedurile de rutină în examenul optometric.
Keratoconusul este o afecțiune degenerativă non inflamatorie a ochiului în care corneea se subțiază și capătă o formă conică. Evoluția acesteia poate determina o scădere semnificativă a vederii. De cele mai multe ori pacienții acuză fotofobie, dedublarea și distorsionarea imaginii. Afecțiunea reprezintă cea mai răspândită formă de distrofie corneană. Keratoconusul afectează aproximativ o persoană din o mie, indiferent de naționalitate și locul de trai. Diagnosticul se stabilește,de obicei, în adolescență, iar evoluția maladiei atinge stadiul cel mai sever către vârsta de douăzeci sau treizeci de ani.
În prezent, tactica de tratament al keratoconusului este o aplicare succesivă a unor tehnologii medicale care urmăresc stabilizarea modificărilor corneene și restabilirea acuității vizuale. Totodată, eforturile medicilor au scopul de a preveni efectuarea transplantului cornean. Tratamentul începe cu procedura de cross-linkng.
Tehnologia cross-linking
Metoda cross-linking a fost propusă în premieră în anul 1999, de către profesorul Theodor Seiler și asistenții săi. Scopul principal al metodei este stoparea progresării keratoconusului. Metoda de cross-linking cornean colagenic (cunoscută și ca metoda UV-x-linking, С3-R, crosslinking method, UVA method, CCL method) reprezintă fotopolimerizarea fibrelor stromale, apărute ca rezultat al acțiunii substanței fotosensibilizante (riboflavina sau vitamina B2) și a luminii ultraviolete.
Indicații pentru metoda cross-linking:
1. Keratoconus – incipient și avansat.
2. Keratoectazia iatrogenă – keratoconus apărut după efectuarea unor intervenții refractive.
3. Distrofia marginală pelucidă.
4. Keratomalacia — topirea corneei (cornea melting), de regulă, în cadrul unor procese autoimune.
5. Keratopatia buloasă – stadiul incipient.
Efectuarea la timp a acestei intervenții chirurgicale la stadiile incipiente de keratoconus și în keratoectaziile iatrogene permite:
- stoparea progresării ulterioare a keratoconusului (stabilitatea rezultatelor obținute este în medie de 7,5 ani într-un studiu de 10 ani);
- obținerea unei acuități vizuale mai mari în medie cu 1,4 rânduri; scăderea puterii optice a corneei (datorită îngroșării părții centrale a corneei și creșterea uniformității curburii acesteia) în medie cu 2,1 D;
- amânarea efectuării keratoplasticii penetrante (pe un timp nedeterminat).
Până nu demult, pacienții diagnosticați cu „keratoconus” erau nevoiți să se adreseze la clinici de peste hotare, în condițiile în care clinicile oftalmologice din Moldova nu dispuneau de aparatajul necesar. Acum, nu mai este nevoie de aceasta, pentru că tehnologia cross-linking este deja accesibilă la centrul „Microchirurgia ochiului”.
